Cercetările ascunse despre zahăr
Cu peste 50 de ani în urmă, Sugar Research Foundation (SRF) a finanțat Proiectul 259, un studiu care a analizat și comparat efectele bacteriilor intestinale asupra sănătății cardiovasculare. În această cercetare, șobolanii de laborator au primit o dietă cu amidon sau cu zaharoză (zahăr de masă). Încă de la primele rezultate s-a văzut că zaharoza a modificat microbiota șobolanilor hrăniți cu zahăr într-o asemenea măsură încât nivelul trigliceridelor le-a crescut.
Trigliceridele sunt principalele responsabile pentru arterele înfundate, care pot duce la boli cardiovasculare. La șobolanii hrăniți cu o dietă cu amidon, nivelul trigliceridelor nu a crescut.
Un alt rezultat negativ din faza timpurie a studiului a arătat că, față de dieta cu amidon, alimentația bogată în zahăr a crescut activitatea unei enzime, beta-glucuronidaza, asociată cu apariția cancerului de vezică urinară. Aceste rezultate au fost mult diferite de cele la care se aștepta SRF.
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco au descoperit o mulțime de documente legate de Proiectul 259 – toate puneau într-o lumină proastă interesele industriei zahărului. S-a aflat că Proiectul 259 a fost întrerupt, finanțarea i-a fost sistată, iar rezultatele nu au fost publicate niciodată. Oprind proiectul înainte de a dezvălui dovezile despre efectele nocive ale zahărului, SRF (care și-a schimbat ulterior numele în International Sugar Research Foundation, sau ISRF) a mușamalizat, practic, rolul zahărului în bolile cardiovasculare. [1]
Într-un articol publicat în revista PLOS Biology, autorii principali, dr. Cristin E. Kearns și dr. Stanton A. Glantz de la UCSF, au declarat:
Proiectul 259 a arătat că zaharoza poate juca un rol în apariția cancerului de vezică urinară prin stimularea beta-glucuronidazei din urină. Beta-glucuronidaza este o enzimă, iar în anii 1960 se știa deja că nivelul ridicat al acesteia în urină este asociat cu cancerul de vezică.
În anii 1950 și 1960 au apărut dovezi că există o legătură între consumul de zahăr și bolile cardiace, însă industria zahărului avea interesul să pună la îndoială aceste dovezi. Asta voiau să demonstreze prin Proiectul 259.
Și, mai rău, dr. Kearns și dr. Glantz au dezvăluit că SRF a „sponsorizat” (adică a plătit) cercetările unor oameni de știință de la Harvard pentru a risipi îngrijorările privind posibilul rol al zahărului în bolile cardiace și pentru a-l prezenta ca fiind mai puțin nesănătos. În schimb, s-a susținut că adevăratul vinovat este grăsimea din alimentația noastră.
John Hickson, unul dintre liderii industriei zahărului, a inițiat în 1967 schimbarea opiniei publice despre zahăr, prin publicarea unei „cercetări” în New England Journal of Medicine și prin influențarea legislației.
În mod surprinzător, un cercetător de la Harvard, regretatul dr. Frederick J. Stare, a întărit ideea că zahărul este o substanță inofensivă și a promovat recomandări [2] precum:
- Zahărul este „un aliment care oferă energie rapidă… pune o linguriță [în] cafea sau ceai de trei sau patru ori pe zi”.
- Coca-Cola este „o gustare sănătoasă între mese”.
- „Fiecare american ar trebui să bea zilnic o ceașcă de ulei de porumb.”
- „Mănâncă aditivi alimentari. Îți fac bine.”
- „obținem aceeași valoare nutritivă din alimentele rafinate îmbogățite cu aditivi ca din alimentele naturale, ba uneori chiar mai mult.”
Referitor la cercetarea publicată în NEJM, dr. Glantz a declarat:
A fost o mișcare genială a industriei zahărului, pentru că articolele de sinteză – mai ales când sunt publicate într-o revistă prestigioasă – modelează dezbaterea științifică generală.
Apoi a adăugat direct:
Această manipulare a cercetării seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în industria tutunului. Pune sub semnul întrebării studiile finanțate de industria zahărului ca sursă de informații de încredere pentru deciziile de politică publică. Cazul arată bine că, la fel ca industria tutunului, industria zahărului suprimă de mult timp rezultatele științifice care nu îi susțin interesele economice.
Astăzi știm că nu s-a publicat nimic. Încă ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat dacă rezultatele acestui studiu ar fi fost prezentate altfel.
Studiul nostru se adaugă literaturii tot mai ample care documentează manipularea științei de către industrie. Pe baza interpretării rezultatelor preliminare de către ISRF, prelungirea finanțării Proiectului 259 ar fi fost defavorabilă intereselor comerciale ale industriei zahărului. Importanța publicării acestui studiu la peste 50 de ani distanță constă în scepticismul pe care trebuie să-l păstrăm atunci când analizăm studiile finanțate de industrie, în timp ce comunitatea științifică continuă să combată ideile corporatiste despre ce înseamnă obiceiuri alimentare sănătoase.
Având în vedere promovarea neobosită a ideii că zahărul nu cauzează probleme de sănătate, te întrebi câți oameni au murit inutil din cauza diabetului.
Desigur, nu îl putem învinui pe dr. Stare pentru toate decesele cauzate de consumul excesiv de zahăr. Statisticile sunt însă șocante și îngrijorătoare: încă din 2006, numărul deceselor cauzate de boala coronariană, diabet și accident vascular cerebral, provocate tocmai de glicemia crescută, era estimat la aproximativ 3,2 milioane pe an. [3, 4, 5] După aproape 17 ani, aceste cifre au crescut, fără îndoială, semnificativ.
Deși decenii de cercetări au demonstrat efectele nocive ale zahărului asupra sănătății, se pare că, din nou, „marele zahăr” a manipulat știința – ba chiar a îngropat rezultatele propriului proiect. Dacă zahărul este nevinovat, de ce ar distruge industria zahărului dovezile sau ar plăti oameni de știință pentru un studiu al cărui unic scop era să ia vina de pe zahăr?
Proiectul 259 a scos cu adevărat la iveală ipocrizia industriei zahărului. Potrivit dr. Kearns, confirmarea și publicarea rezultatelor preliminare ar fi dus la o examinare mai atentă a zahărului ca aliment cancerigen. Interesant este că în a doua jumătate a anilor 1960 s-au studiat îndulcitorii artificiali pentru a stabili dacă au efecte cancerigene similare. Când s-a constatat că îndulcitorul artificial ciclamat crește riscul de cancer de vezică la șobolani, acesta a fost interzis curând. Pare evident că zahărul a ieșit învingător, deși rezultatele privind riscul de cancer de vezică erau similare cu cele ale îndulcitorilor artificiali.
Din păcate, practicile înșelătoare și influența industriei zahărului persistă și astăzi. De exemplu, în 2015 a apărut în PLoS Medicine un studiu [6] care a dezvăluit cum a influențat industria zahărului National Institute of Dental Research (NIDR). În 1971, NIDR a lansat un program numit National Caries Program (NCP), al cărui scop era identificarea intervențiilor care să elimine cariile dentare în decurs de un deceniu.
După cum s-a dovedit, dintre prioritățile stabilite la lansarea programului au lipsit cercetările care afectau interesele industriei zahărului. În loc să se exploreze beneficiile unui consum mai redus de zahăr, accentul s-a mutat pe alte opțiuni, mai costisitoare și mai puțin promițătoare, inclusiv un vaccin împotriva cariilor.
În concluziile lor, autorii au scris:
NCP a fost o ocazie ratată de a înțelege științific cum limitarea consumului de zahăr poate preveni cariile dentare. Un factor-cheie a fost alinierea agendelor de cercetare ale NIDR și ale industriei zahărului. Acest exemplu istoric arată cum se protejează industria de cercetările potențial dăunătoare pentru ea.
Referințe: [1] https://journals.plos.org/plosbiology/article?id=10.1371/journal.pbio.2003460 [2] https://www.seleneriverpress.com/historical/open-letters-concerning-dr-frederick-j-stare-modern-nutrition-magazine [3] http://www.abc.net.au/health/thepulse/stories/2006/11/30/1800833.htm [4] http://www.cbc.ca/news/technology/high-blood-sugar-adds-to-heart-disease-death-toll-1.58906 [5] Danaei G, Lawes CM, Vander Hoorn S, et al. Global and regional mortality from ischaemic heart disease and stroke attributable to higher-than-optimum blood glucose concentration: comparative risk assessment. Lancet. 2006;368(9548):1651-9. [6] Kearns CE, Glantz SA, Schmidt LA. Sugar industry influence on the scientific agenda of the National Institute of Dental Research’s 1971 National Caries Program: a historical analysis of internal documents. PLoS Med. 2015;12(3):e1001798. [7] Nestle M. Food Industry Funding of Nutrition Research: The Relevance of History for Current Debates. JAMA Intern Med. 2016;176(11):1685-6. [8] https://www.heart.org/en/news/2019/01/31/cardiovascular-diseases-affect-nearly-half-of-american-adults-statistics-show
