Donarea de sânge – face bine sănătății!

Autor: dr. Bayne French, MD, DC

Acum câteva luni am fost la un centru de donare al Crucii Roșii și n-am putut să nu observ băuturile dulci și gustările. După a patra gogoașă mi-am dat seama că aceste oferte ar putea face parte din planul lor de afaceri pentru a atrage donatorii.

Am observat și mai multe postere cu persoane care își datorează viața faptului că au primit sânge.

Cred că deficitul de sânge ar fi mai mic dacă s-ar promova beneficiile pentru sănătate ale donării.
 

Așadar, să trecem în revistă pașii donării de sânge:

programarea; drumul până la centrul de donare, înfruntând prețul benzinei și șoferii nehotărâți de pe banda de depășire;

• multe hârtii de completat;
• așteptare;
• înțepătura în deget;
• multe întrebări;
• patiserie – ăăă, încă nu;
• ac cu diametru mare (prima dată când am donat sânge, am întrebat-o pe asistentă: „Ce ai de gând să faci cu ăsta?!”);
• poate nimeresc vena din prima, poate nu;
• așteptare lungă până se umple punga; 
• și mai multă patiserie;
• drumul cu mașina până la pub.

Suportăm toate acestea pentru că ne pasă de semenii noștri. Nu e de mirare că există un deficit de donatori.

În organism se întâmplă ceva interesant din punct de vedere biologic atunci când donăm sânge. Donarea de sânge nu este benefică doar pentru cel care îl primește, ci și pentru cel care îl donează. Așadar, să aruncăm o privire asupra câtorva date.

Dacă ai citit articolele pe care le-am publicat anterior, probabil ai întâlnit deja studiile despre beneficiile pentru sănătate ale donatorilor, deoarece se găsesc în multe locuri.
 

Ceea ce este larg cunoscut și observat în numeroase cazuri este că fierul se acumulează odată cu înaintarea în vârstă. De obicei consumăm, absorbim și stocăm mai mult fier decât are nevoie măduva osoasă pentru producerea globulelor roșii. Nu consider acesta un proces benign. Am scris despre daunele oxidative pe care fierul le poate provoca în organism. Liu și colab. (J Biol Chem. 2022) au studiat efectele nocive ale unei cantități mari de fier asupra genomului (ADN-ului) șoarecilor. Mai exact, nivelul ridicat de fier a modificat căile antioxidante ale rozătoarelor și a influențat genele care reglează ritmul circadian.
 

Bietele animale au fost atacate de radicali liberi și nu au putut dormi bine noaptea.

Yunce și colab. (J Basic Clin Physiol Pharmacol. 2016) declarau… acum câțiva ani: „Una dintre cele mai importante probleme ale donării de sânge este numărul insuficient de voluntari. Una dintre soluțiile propuse pentru depășirea acestei probleme este descoperirea unor noi beneficii pentru sănătate ale donării de sânge”.
 

Acest geniu a examinat numeroase substanțe chimice la donatori imediat înainte de donare și la 24 de ore după aceea. După donare s-au observat niveluri semnificativ mai scăzute de compuși nocivi. S-a observat și o creștere a nivelului puternicului antioxidant superoxid dismutaza. Pentru un om simplu ca mine, asta arată că donarea de sânge înseamnă mai puține lucruri rele și mai multe lucruri bune.

Datele chimice microscopice și cele obținute pe șoareci sunt interesante, dar ce putem spune despre cancer și bolile de inimă? Asta ne interesează pe toți, nu?
 

Cancer

Merk și colab. (Int J Epidemiol. 1990) au examinat aproape 40 000 de donatori pe parcursul a 13 ani. „În ansamblu, incidența cancerului a scăzut semnificativ în rândul lor”.

Zhao și colab. au publicat un studiu care a analizat peste 1 milion de donatori de sânge suedezi.

Numeroase studii au arătat o legătură între donarea regulată de sânge și o incidență mai redusă a cancerului pulmonar, hepatic, de colon, gastric și esofagian. Anterior s-a exprimat îngrijorarea că donarea regulată de sânge ar putea crește incidența anumitor tipuri de cancer al sângelui, de exemplu a leucemiei. Însă, în studiile lor ample, Zhao et al. nu au observat o astfel de legătură.

Recent, Su et al. (J Oncol. 2022) au comparat 1,6 milioane de donatori cu un grup de persoane care nu donează. În grupul donatorilor s-a observat o scădere semnificativă a incidenței cancerului hepatic, pulmonar, a limfomului și a cancerului esofagian.

Bolile de inimă

Salonen et al. (Am J Epidemiol. 1998) au emis ipoteza că reducerea conținutului total de fier din organism prin donarea de sânge ar putea scădea riscul de infarct. Echipa a urmărit aproximativ 2800 de bărbați timp de circa 9 ani și a constatat că

„la donatorii de sânge, riscul de infarct miocardic acut (atac de cord) a fost cu 88% mai mic decât la cei care nu donează”.

Un studiu realizat în 2001 pe 38 000 de bărbați ar confirma cu siguranță aceste constatări, nu-i așa? (Ascherio et al. Circulation. 2001). Acești bărbați au fost urmăriți timp de 4 ani, iar concluzia a fost: „Rezultatele studiului nu susțin ipoteza că rezervele reduse de fier din organism scad riscul de boală coronariană”. Au studiile medicale lipsuri? Se pare că cercetările solide, publicate în reviste de renume, ajung la rezultate diferite. Totuși, patru ani de urmărire reprezintă o perioadă cam scurtă.

Să ne uităm la un studiu nou și puternic, o analiză sistematică (Systematic Review), care rezumă numeroase alte studii. Analiza realizată de Quee et al. (Transfus Med Rev. 2022) a inclus 44 de studii care au îndeplinit criteriile de includere. Dintre acestea, 14 au fost considerate de bună calitate, iar 9 din aceste 14 studii au raportat un efect protector asupra inimii.

Concluzie

Noi, oamenii, am dezvoltat în consecință, prin mutații genetice, o capacitate fantastică de a stoca grăsime și fier. Aceste mutații au fost avantajoase pentru strămoșii noștri. Astăzi nu ne mai sunt atât de utile. Consider rezervele crescute de fier un rezultat nefavorabil și îmi verific regulat propriul nivel.

Donarea de sânge este o metodă eficientă de prevenție, care susține sănătatea și reduce riscul de boli. Donez sânge de 2–3 ori pe an și nu cred că acest lucru are vreun efect negativ asupra performanței sportive. Hemoglobina din globulele roșii transportă oxigen, nu fier. Nu este nevoie de cantități mari de fier pentru ca măduva osoasă să încorporeze multă hemoglobină în globulele roșii.

Deși donarea de sânge presupune câțiva pași logistici, merită, iar cu timpul devine mai ușor. Dacă aplici pe piele un gel anestezic cu câteva ore înainte de donare, poți elimina disconfortul provocat de ac. 

Îți recomand, de asemenea, să îți verifici nivelul de fier și de feritină înainte de donare, dar și după.

Ca întotdeauna, informează-te și fă ceea ce este bine pentru tine. Nu trebuie să-ți convingi medicul și nici să-i ceri permisiunea. Sunt șanse mari să fii mai sănătos decât el. Și mai dur.